În grădinile urbane, unde spațiul este limitat, gardul ocupă vizual o suprafață mare. Dacă acesta este alb sau foarte deschis la culoare, devine un „perete” evident, care atrage imediat privirea și taie spațiul. Practic, îl vezi primul  și astfel grădina pare mai mică.

Culorile închise (gri antracit, negru, cărbune) funcționează exact invers, ele se „dizolvă” vizual în fundal, nu mai concurează cu plantele și nu mai delimitează atât de dur spațiul. O culoare închisă absoarbe lumina în loc să o reflecte, ceea ce face ca gardul să dispară optic. Plantele devin adevăratele protagoniste, iar grădina pare mai adâncă și mai spațioasă, ochiul  „uită” de limite și  perceape grădina mai mare. În plus, verdele plantelor strălucește mai intens pe un fundal închis,  exact cum într-o fotografie profesională se folosește un fundal neutru pentru a pune în valoare subiectul.